tag:blogger.com,1999:blog-6123717283085074109.post3534169292863774795..comments2024-01-04T13:58:58.729+02:00Comments on bazdaganii curioase: Cees Nooteboom - Urmãtoarea povestebuburuzoiihttp://www.blogger.com/profile/17923764676859391665noreply@blogger.comBlogger3125tag:blogger.com,1999:blog-6123717283085074109.post-84886519695331724032013-12-01T10:41:23.237+02:002013-12-01T10:41:23.237+02:00Ca bine zici...:)Ca bine zici...:)Alexhttps://www.blogger.com/profile/07622256777316343289noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6123717283085074109.post-5919872413750360472013-11-30T19:35:57.768+02:002013-11-30T19:35:57.768+02:00Cred ca este vorba si de ce se potriveste fiecarui...Cred ca este vorba si de ce se potriveste fiecaruia. Ca orice alta pasiune, sau ca orice viciu. Este usor sa aducem argumente pro atunci cand deja suntem castigati la cauza lecturii. Dar presupun ca e o pasiune care se educa, care cere exercitiu. Ca baletul, sa zicem. Daca parintii nu te-au trimis la lectii de cand erai mic, este dificil mai apoi sa dobandesti deprinderile necesare. La fel si cu cititul. Daca nu esti invatat de mic, nu esti atras, nu esti stimulat pentru citit, pur si simplu acele resurse nebanuite ale creierului de care vorbesti tu nu vor mai putea fi niciodata accesate.buburuzoiihttps://www.blogger.com/profile/17923764676859391665noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6123717283085074109.post-44729737476474558652013-11-27T09:36:49.136+02:002013-11-27T09:36:49.136+02:00Interesant.
Captivant chiar.
Cum sa nu te pasionez...Interesant.<br />Captivant chiar.<br />Cum sa nu te pasioneze cititul, romanele? Vorba lui Cioran, te arunci intr-o alta lume, o alta personalitate, alta imaginatie, care poate sa fie total deosebita de a ta si sa te rascoleasca la modul cel mai ciudat. Sa explorezi mai multe vieti simultan, ca si cum ti-ai ridica propria viata si trairile la cub, la puterea 999...<br /><br />Dar rezisti la atatea experiente si trairi inghesuite in bietul tau psihic, in memoria ta limitata? Si-nca cum! Dispunem se pare de resurse nebanuite, mult mai mari decat am fi crezut. Ba chiar ajungem sa ne hranim din gandurile, imaginatia si viata altora, sa devenim dependenti de ingurgitarea lor, sa ajunga indispensabile unei vietuiri cat de cat onorabile. Gasirea linistii prin neliniste.<br />Sa ne imaginam cum ar fi sa ne fie oprita orice lectura timp de...1 an! OK, am compensa prin filme, prin muzica si prieteni. <br />Hm. Dar oare-ar fi de-ajuns? Ne-am putea obisnui cu asa ceva? Mai bine nu.Alexhttps://www.blogger.com/profile/07622256777316343289noreply@blogger.com