marți, 26 martie 2013

Jose Saramago –"Toate numele"

Un roman despre cãutarea altuia, o dorinţã care nu poate fi explicatã, exprimatã în cuvinte, de a gãsi și, poate, a se regãsi în celãlalt, într-o lume unde nimic, nici locurile, nici personajele, nu sunt neapãrat numite, definite. O lume care poate fi a oricãruia dintre noi. Jose este un funcţionar în arhiva unui mare oraș care devine obsedat de viaţa unei femei despre care nu știe decât ce gãsește în documentele oficiale din arhivã (certificat de naștere, de divorţ etc.). Dacã la început viaţa funcţionarului este lipsitã de aventurã, rutinierã, oarecum demnã de milã, treptat el se implicã în cãutarea fãrã un scop precis a acestei femei. Existã o anumitã dozã de absurd care amintește de Kafka în cercetãrile pe care le face Jose și în timpul cãrora întâlnește tot felul de personaje ciudate (cum ar fi un cioban care-și paște oile în cimitir și care schimbã între ele pietrele funerare de pe morminte). Este totuși cartea care mi-a plãcut cel mai puţin de la Saramago.

"…în cãsãtorie existã trei fiinţe, femeia, bãrbatul și aceea pe care eu o numesc a treia fiinţã, cea mai importantã, fiinţa constituitã de bãrbat și femeie împreunã. Nu m-am gândit niciodatã la asta. Dacã, de exemplu, unul dintre soţi comite adulter, cel mai lovit, cel care se alege cu rana cea mai adâncã, oricât ar pãrea de incredibil, nu e celãlalt, ci al treilea, este fiinţa formatã de cuplu…"

Radu Aldulescu -"Cronicile genocidului"

 Un roman forte lucrat, construit cu atenţie, minuţios, riguros, serios. Realist, cu unele accente de naturalism. Personajele sunt veridice, poate un pic prea veridice, dar asta s-ar putea sã fie și farmecul lor. O carte despre România din tranziţia de dupã Revoluţie, dar o Românie simplã, onestã, fãrã isterii inutile, fãrã cine știe ce metafizici înãlţãtoare, în mizeria ei cotidianã, fireascã. Imi place sã vãd scriitori care chiar își muncesc cãrţile. Tot respectul.

Despre scriitor și cãrţile lui: aici si aici.
Un interviu aici.

vineri, 1 martie 2013

Lucian Dan Teodorovici -Circul nostru va prezinta

E ca un exerciţiu de scriere pentru un roman ca lumea cum e "Matei Brunul". Personajele sunt o adunãturã de sinucigași care suferã de plictisealã cronicã și încearcã sã se sinucidã în cele mai bizare moduri. Fãrã a le reuși, cu excepţia celor care se sinucid rapid, fãrã filosofii inutile și clișeistice. Nu e o carte care sã te prindã, dar e interesant ca studiu de formare a unui stil scriitoricesc care se va împlini în "Matei Brunul".

Despre carte si aici.