Vacanta pe munte -Șimon, Bran -episodul 1 Manastirea Bran

 După o pauză îndelungată, ne-am reluat plimbările pe munte. De data aceasta a trebuit să stăm în Șimon și să căutăm trasee în împrejurimi. Mereu am evitat zona Bran-Moeciu pentru că ni se părea plictisitoare și aglomerată. Am avut, însă, parte de suprize foarte plăcute. Am stat la Șimon House, o pensiune cu niște gazde tare de treabă și primitoare, cu camere curate, bucătărie și grătar în curte. 

In prima zi când am ajuns am zis să facem spre seară o plimbare scurtă pe dealurile din jurul satului. 

O puteți lua pe orice drum sau potecă mai bătătorite pe care le vedeți că urcă din șosea și să vă bucurați de o priveliște tare plăcută de prin fânețele oamenilor. 

Pentru că a doua zi dimineața ploua și prognoza meteo spunea (mințea, ploaia a ținut aproape toată ziua) că pe la prânz iese soarele, am hotărât să facem o plimbare până la Mănăstirea Bran, dar pe șosea, și abia apoi să coborâm prin pădure pe traseul marcat cu cruce albastră. Pe șosea nu e foarte palpitant, dar e drăguț să vezi casele oamenilor, nu te umpli de noroi, localnicii sunt prietenoși și mai stau de vorbă cu tine. O porțiune de drum e și prin pădure, ceea ce e mai ok. 

Priveliștea de la schit este foarte frumoasă. Coborârea pe cruce albastră duce până la cimitirul din sat și se face în cea mai mare parte pe drum forestier sau pe potecă largă. Abia la sfârșit, la intrarea în sat, este o coborâre printr-o râpă, dar nu e ceva foarte dificil. 

Chiar peste drum de cimitir este Restaurantul Brandeberg, cu mâncare multă și gustoasă (doar să vă luați ceva mai ușor dacă știți că ficatul vostru nu rezistă la mâncarea cu multă grăsime -pe care, altfel, eu o recomand, bucătarul de aici chiar știe să gătească bine felurile tradiționale de genul tochitură, cârnați etc.).