miercuri, 30 martie 2016

Donald A. Norman -"The Design of Everyday Things"

O carte de teorie de bază pentru cei interesaţi de design sau care au legături profesionale cu acest domeniu. Donald A. Norman tot publică ediţii revizuite ale acestei cărţi de vreo 25 de ani, păstrând-o actuală, schimbând exemplele pentru a le păstra relevanţa şi aducând la zi principiile pentru a reflecta evoluţia gusturilor şi a tehnologiei.
Cartea are în centrul perspectiva că design-ul trebuie să ia în considerare utilizatorii ("Human Centered Design"), chiar dacă suntem cu toţii conştienţi de multiplele presiuni care însoţesc scoaterea pe piaţă a unui produs (marketing-ul interesat de vânzări, management-ul interesat de deadline-uri etc.), fără a fi vorba de produse excepţionale, ci exemple ca obiecte de uz casnic, ceasuri, sisteme informatice etc.
Donald Normal ne invită pe toţi să dăm puţină atenţie obiectelor din jurul nostru şi să facem scandal atunci când un design este defectuos, pentru că de multe ori suntem obligaţi să folosim lucruri dificil de utilizat doar pentru că sunt mai ieftine.
Cartea nu este una de popularizare, conţine destul de multă teorie de folosit în realizarea designului de produs, dar aduce în discuţie şi unele subiecte de interes general, cum ar fi (preferatul meu, desigur) acea explicaţie de "eroare umană" care este des folosită pentru a explica erorile de manevrare a unui sistem sau accidentele de tot felul (de ex. cele aviatice). Donald Norman recomandă prudenţă în a accepta "eroarea umană" ca ultimă explicaţie pentru erorile de sistem. Anchetele şi analizele trebuie să pună sub semnul întrebării împrejurările în care apar aceste erori umane pentru a vedea dacă ele nu pot fi evitate prin schimbarea de design a sistemului folosit. E adevărat că sistemele, mecanismele sunt logice, perfecte în funcţionarea lor, numai că ele sunt utilizate de oameni, imperfecţi, obosiţi, uneori distraşi, iar acest factor merită luat în considerare pentru a realiza nu doar un produs bun în sine însuşi, ci un produs care facilitează şi interacţiunea cu operatorul şi vine în preîntâmpinarea unor greşeli umane care apar în mod natural.
In loc să-i învinovăţim pe oameni, mai bine le înţelegem comportamentul şi construim produse şi sisteme care să ia în considerare acest comportament şi să-i compenseze lipsurile şi scăpările. Designul trebuie să fie rezultatul unei îmbinări de tehnologie şi psihologie, nu inginerie pură unde problema e că "You are designing for people the way you would like them to be, not for the way they really are."
De exemplu, dacă oamenii care intră într-o bancă forţează să deschidă uşa de sticlă în interior pe când ea se deschide în afară, atunci nu este vina oamenilor, ci vina celui care a făcut designul pentru uşă şi care nu a semnalizat prin nimic direcţia în care se deschide uşa.
Sau câţi dintre noi au trebuit să guste la restaurant din cele două sticluţe de pe masă pentru a vedea unde este uleiul şi unde, oţetul, când o etichetă sau o măslină în sticla de ulei ar fi rezolvat dilema.

"Difficulties arise when we do not think of people and machines as collaborative systems, but assign whatever tasks can be automated to the machines and leave the rest to people. This ends up requiring people to behave in machine like fashion, in ways that differ from human capabilities. We expect people to monitor machines, which means keeping alert for long periods, something we are bad at. We require people to do repeated operations with the extreme precision and accuracy required by machines, again something we are not good at. When we divide up the machine and human component of a task in this way, we fail to take advantage of human strengths and capabilities but instead rely upon areas where we are genetically, biologically unsuited. Yet, when people fail, they are blamed. [...]
Given the mismatch between human competencies and technological requirements, errors are inevitable. Therefore, the best designs take the fact as given and seek to minimize the opportunities for errors while also mitigating the consequences. Assume that every possible mishap will happen, so protect against them. Make actions reversible; make errors less costly."

In carte descoperiţi, de asemenea, unele concepte drăguţe şi interesante (din seria de folosit în discuţii la bere):
-skeuomorphic –"incorporating old, familiar ideas into new technologies, even though they no longer play a functional role" (de exemplu, atunci când a fost introdus pe piaţă, plasticul avea aspect de lemn);
-o nouă boală numită "featuritis" –o dată ce a fost lansat, un produs trebuie să includă noi componente sau atribute care să-l facă să rămână atractiv pentru clienţi (gândiţi-vă la modurile în care se tot schimbă detergenţii –detergenţi manuali, detergenţi pentru maşina de spălat, detergenţi cu balsam, detergenţi pentru pete, detergenţi pentru rufe albe, detergenţi pentru rufe negre, detergenţi pentru rufe colorate, detergenţi pudră, detergenţi lichizi, detergenţi capsule etc. etc.);
-legea lui Stigler –"Products are thought to be the invention of the company that most successfully capitalized upon the idea, not the company that originated it."

Mai daţi şi peste comentarii de bun simţ care vă confirmă opiniile:
"[...]The competition is ignored, the traditional marketing requirements are ignored. The focus is on simple, customer-driven questions: what do the customers want; how can their needs best be satisfied; what can be done better to enhance customer service and customer value? Focus on the customer [...] and the rest takes care of itself. [...]Usually it is only possible where the head of the company, the CEO, is also the founder. Once the company passes control to others, especially those who follow the traditional MBA dictum of putting profit above customer concerns, the story goes downhill. Profits may indeed increase in the short term, but eventually the product quality deteriorates to the point where customers desert. Quality only comes about by continual focus on, and attention to, the people who matter: customers."

Iar dacă vă întrebaţi cam care domenii vor cunoaşte inovaţii radicale în următoarea perioadă, Donald Norman propune educaţia, transportul, medicina şi locuinţele.

Si pentru cei care tot au viziuni apocaliptice cu umanitatea distrusă de maşini:
"Technology does not make us smarter. People do not make technology smart. It is the combination of the two, the person plus the artifact, that is smart. Together, with our tools, we are a powerful combination."

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu