Lola Lafon -"La petite communiste qui ne souriait jamais"

O perspectivã interesantã a cuiva din Vest asupra regimului comunist reconstituitã pe baza unei documentãri temeinice. Pentru un cititor român se simte relatare la a 3-a mânã, dar pentru un occidental presupun cã e o lecturã interesantã. Poate și pentru cineva nãscut în România în anii '90.
Lola Lafon își imagineazã viaţa, ambiţiile, dilemele tinerei gimnaste care a uimit întreaga lume cu performanţa ei de la Montreal din 1976. Si aceasta este partea cea mai interesantã din carte, dimensiunea aceasta personalã, puternic femininã, a supravieţuirii într-un sistem brutal și în faţa unor evaluãri profund misoginiste. Lola Lafon suprinde evoluţia aceasta a Nadiei de la un copil, corp situat în afara noţiunii de sexualitate, pentru care gimnastica este singura soluţie de a ieși dintr-un cotidian dur la o femeie simpaticã, dar banalã, care își pierde puterea hipnoticã asupra întregii lumi prin însãși schimbarea aceasta fiziologicã și psihologicã implacabilã, pe care nu o poate influenţa oricâtã putere de muncã, efort și perseverenţã ar pune la bãtaie, care o condamnã la anonimat, la difuziunea într-o mulţime care nu mai impresioneazã pe nimeni. Statutul Nadiei este unul oscilant; este prea puternicã și manipulatoare pentru a fi o victimã, dar și prea fragilã pentru a-și influenţa pe deplin situaţia.
Cartea nu mizeazã pe acurateţea istoricã și biograficã, ci pe o sondare ipoteticã a intimitãţii unui copil fenomen dar cu o strãlucire de scurtã duratã și care este nevoit sã facã faţã acestei decãderi pe care nu este pregãtitã sã o accepte, deși efemeritatea succesului într-un domeniu atât de competitiv ca gimnastica este previzibilã pentru toatã lumea.

Inceputul:
"Quel âge a-t-elle, demane la juge principale, incrédule, à l’entraîneur. Ce chiffre, quatorze, lui donne un frisson. Ce que la petite a effectué à l’instant dézingue le déroulement des chiffres, des mots et des images. Il ne s’agit plus de ce que l’on comprend. On ne saurait noter ce qui vient d’advenir. Elle jette la pesanteur par-dessus son épaule, son corps frêle se fait de la place dans l’atmosphère pour s’y lover."