Olga Tokarczuk -"Poartă-ți plugul peste oasele morților"

"Pentru oamenii de vârsta mea nu mai există locurile pe care le-au iubit cu adevărat și de care au aparținut. Locurile copilăriei și tinereții, satele unde mergeam în vacanțe, parcurile cu bănci incomode unde au înflorit primele iubiri, orașele de demult, cafenelele, casele -toate au încetat să mai existe. Și chiar dacă învelișul lor exterior mai rezistă, este cu atât mai dureros, pentru că te duce cu gândul la o coajă goală. Eu nu am unde să mă întorc. Și asta mă face să mă simt captivă. Pereții celulei mele se întind până la orizont, dincolo de el nu mai văd. În spatele acestor pereți e lumea care acum îmi e străină și nu-mi mai aparține. De aceea pentru oamenii ca mine numai momentul prezent este posibil, ceea de contează este aici și acum, pentru că fiecare apoi este îndoielnic și orice viitor este abia schițat și nesigur, seamănă cu un miraj care poate fi distrus de cea mai măruntă vibrație a aerului."

"Nu era deloc ușor să conversezi cu Sperietoare. Era nemaipomenit de taciturn și, de vreme ce nu puteam vorbi, tăceam. Cu unele persoane, mai ales de sex masculin, e greu să vorbești. Am o anumită Teorie pe tema asta. Odată cu vârsta, mulți bărbați intră într-o stare de autism testosteronic care se manifestă prin atrofierea treptată a inteligenței sociale și a abilității de comunicare, ce debilitează exprimarea gândurilor. Atacat de Maladia aceasta, Omul devine taciturn și pare cufundat în propriile gânduri. Devine mai degrabă interesat de tot soiul de Unelte și mecanisme. Îi stârnesc interesul al Doilea Război Mondial și biografiile oamenilor ceebri, cel mai adesea ale politicienilor și infractorilor. Abilitatea lui de a citi romane dispare aproape cu desăvârșire, autismul testosteronic perturbând înțelegerea psihologică a personajelor. Cred că Sperietoare suferea de această Maladie."

"Sunt de părere că psihicul uman a apărut cu scopul de a ne feri de adevăr. Nu ne îngăduie să observăm mecanismul. Psihicul este sistemul nostru imunitar -are grijă să nu înțelegem niciodată lumea înconjurătoare. Funcția lui este de a filtra informațiile, chiar dacă posibilitățile de înțelegere ale creierului nostru sunt uriașe. Pentru că erudiția este o povară imposibilă. Pentru că fiecare particulă a lumii, indiferent cât de mică, e alcătuită din suferință."

Max Velthuijs - "Brotacul"

 O carte drăguță pentru copii mai mici (2-3 ani) despre acceptarea propriilor limite şi a faptului că suntem diferiți. Imaginile sunt mai mult pentru introducerea personajelor (rața, porcul, şoarecele etc.), dar textul este bine făcut pentru a completa cu povestea. 

Mario Vargas Llosa -"The Storyteller"

"I was deeply moved by the thought of that being, those beings, in the unhealthy forests of eastern Cusco and Madre de Dios, making long journeys of days and weeks, bringing stories from one group of Machiguengas to another and taking away others, reminding each member of the tribe that the others were alive, that despite the great distances that separates them, they still formed a community, shared a tradition and beliefs, ancestors, misfortunes and joys: the fleeting, perhaps legendary figures of those habladores who -by occupation, out of necessity, to satisfy a human whim- using the simplest, most time-hallowed of expedients, the telling of stories, were the living sap that circulated and made the Machiguengas into a society, a people of interconnected and interdependent beings."

Michel Houellebecq -"Serotonină"

"[...] trupul meu se purta deocamdată decent, atât doar că eram singur, singur la propriu, şi nu aflam strop de de bucurie în singurătatea mea şi nici în funcționarea neîngrădită a spiritului meu, aveam nevoie de dragoste în general, dar în special aveam nevoie de o p...ă, erau multe p..de în lume, miliarde pe suprafața acestei planete de talie totuşi modestă, e halucinant când te gândeşti câte p...e sunt pe lume, te ia cu amețeală, cred că fiecare bărbat a fost cuprins de vertijul ăsta, pe de altă parte păsăricile astea aveau nevoie de scule bărbăteşti, cel puțin aşa-şi închipuiau (o neînțelegere fericită, pe care se întemeiază fericirea bărbaților"

Maja Lunde-"Istoria albinelor"

Benzi desenate Tom şi Jerry

 

Nu sunt cele mai reuşite benzi desenate. Ilustrațiile nu sunt suficient de dinamice de la o pagină la alta, astfel încât copilul nu poate urmări evoluția poveştii. Textul este greoi şi adesea pe lângă subiect. Prima poveste din carte e acceptabilă, dar a doua se termină mereu în coadă de peşte. Trebuie să supliniți bine de tot textul pentru a face lectura interesantă.

Edward Snowden -"Dosar permanent"

Stil: 3/5
Idei interesante:4/5
Coerență:4/5

"Faptul că un set de comenzi perfect scrise va executa perfect aceleaşi operații de fiecare dată avea să mi se pară -aşa cum s-a întâmplat cu atâția copii ai noului mileniu, inteligenți şi înclinați spre tehnologie- unicul adevăr stabil şi salvator al generației noastre."

"Ca majoritatea colegilor mei, nu-mi plăceau regulile, dar mă temeam să le încalc. Stiam cum funcționa sistemul: trimiteai un bilețel în clasă, erai consemnat după ore; lăsai pe cineva să copieze după tine la examen, chiar dacă n-o făceai în mod deliberat, căpătai două consemnări, iar cel care copia era exmatriculat temporar. Aceasta era originea hackingului: conştientizarea unei legături între input şi output, între cauză şi efect. Hackingul nu se referă exclusiv la computere, ci există oriunde sunt reguli. Pentru hackingul unui sistem este necesar să-i cunoaştem regulile mai bine decât cei care l-au creat sau îl conduc şi să exploatăm deosebirea vulnerabilă dintre modul în care indivizii respectiv au plănuit să funcționeze sistemul şi modul cum funcționează el în realitate sau cum ar putea fi făcut să funcționeze. Prin valorificarea acestor utilizări neintenționate, hackerii nu încalcă regulile, ci le demască."

"Niciodată democrația nu va putea fi impusă sub amenințarea armelor; ea poate fi sădită doar prin răspândirea siliconului şi a fibrei. La începutul anilor 2000, internetul abia dacă ieşise din găoace şi, cel puțin din punctul meu de vedere, chiar şi atunci oferea o întruchipare mai autentică şi mai completă a idealurilor americane decât America însăşi. Un loc unde toți oamenii sunt egali? Bifat. Un loc dedicat vieții, libertății şi căutării fericirii. Bifat, bifat, bifat. Foarte util era şi faptul că în mare parte din statutul internetului se găseau cuvinte folosite în istoria americană: astfel, se deschidea larg o nouă frontieră pentru cine avea curajul de a merge mai departe, iar acel teritoriu avea să fie rapid colonizat de guverne şi de corporații care nu voiau decât să-l folosească pentru propria lor influență, putere şi profit. Marile companii, care percepeau taxe uriaşe -pentru hardware, pentru software, pentru apelurile telefonice interurbane de care era nevoie la vremea respectivă ca să te poți conecta şi pentru toate cunoştințele de acolo, care de fapt reprezentau moştenirea întregii noastre civilizații şi, prin urmare, ar fi trebuit să fie gratuite -, reprezentau un fel de avataruri contemporane, dar imposibil de supus, ale britanicilor, a căror fiscalitate exagerată a aprins flacăra luptei noastre pentru independență.
Această revoluție nu se desfăşura în manualele de istorie, ci chiar acum, în timpul generației mele, iar fiecare dintre noi putea lua parte  la ea doar prin abilitățile sale. Era senzațional să poți participa la întemeierea unei noi societăți, bazate nu pe locul naşterii sau pe educația primită acasă ori pe popularitatea dobândită la şcoală, ci pe cunoştințele şi abilitățile noastre tehnologice."

"Potențialele abuzuri în monitorizare s-au adunat în mintea mea pentru a produce în mod cumulativ viziunea unui viitor îngrozitor. O lune în care oamenii sunt complet supravegheați ar deveni, în mod logic, o lume în care toate legile sunt aplicate în întregime și în mod automat de computere. [...] Niciun algoritm de poliție nu ar fi vreodată programat [...] pentru a fi tolerant sau iertător.

Mă întrebam dacă asta avea să fie ultima, deși grotescă, îndeplinire a promisiunii americane originare pentru toți cetățenii săi că vor fi egali în fața legii: o oprimare egală prin poliția complet automatizată. [...]

Cea mai mare parte a vieții noastre, chiar dacă nu ne dăm seama, are loc nu în alb și negru, ci într-o zonă cenușie, unde traversăm greșit, punem gunoi la materiale reciclabile și reciclabile la gunoi, mergem cu bicicleta pe banda greșită și împrumutăm WI-Fi de la un străin ca să descărcăm o carte pe care nu am plătit-o. Mai simplu spus, o lume în care fiecare lege este întotdeauna aplicată ar fi o lume în care toți suntem infractori."

"Pur și simplu, este imposibil să ignori intimitatea. Dacă refuzi să ți-o afirmi, intimitatea îți va fi răpită. Mai mult decât atât, pentru că libertățile cetățenilor sunt interdependente, să renunți la intimitatea ta înseamnă de fapt să renunți la a tuturor. Ai putea alege să o cedezi din comoditate sau sub pretextul popular că nu o cer decât cei care au ceva de ascuns. Dar să spui că nu ai nevoie sau nu vrei intimitate pentru că nu ai nimic de ascuns înseamnă să presupui că nimeni nu ar trebui să aibă sau nu ar putea avea ceva de ascuns -inclusiv statutul de imigrant, istoricul șomajului, istoricul financiar și registrele medicale. Presupui că nimeni, inclusiv tu însuți, nu s-ar împotrivi să-i dezvăluie cuiva informații despre credințele sale religioase, opiniile politice și activitățile sexuale, cu nonșalanța cu care unii aleg să dezvăluie care le sunt preferințele în materie de filme, muzică și lecturi."