In sfarsit eram si eu fericita ca Festivalul Filmului Francez incepe sa fie interesant. Normal ca mi-am ales Notre jour viendra de Romain Gavras in capul listei de "trebuie vazute" si am hotarat sa le dau o sansa si celorlalte filme. [Venus noire nu e pe lista de sanse acordate din marinimie, ci pe lista de "trebuie vazute".] Asta pana cand mi s-a taiat tot elanul: Notre jour viendra e pe baza de invitatie!!!! Am luat o decizie extrema la suparare (cum mi se intampla de obicei): nici un film de vazut din festival!
Dupa ce ca acest festival este deja unul dintre cele mai obosite festivaluri de film de prin Bucuresti, in loc sa atraga spectatorii cu o oferta incitanta, prefera sa dea acces pe baza de invitatie la cel mai fain film ca sa poata veni toti snobii, toti cei care nu au nici un interes pentru filme, care, probabil, nu vor intelege mare lucru, care nu se vor concentra la film, carora nu le va place. Ca sa nu mai amintim si de faptul ca multe invitatii vor ajunge la persoane care le vor ignora regeste, asa ca sala va fi cel putin un sfert goala.
Nu am reusit niciodata sa ma obisnuiesc cu o anumita latura a gandirii franceze. Partea care o face sa fie complet rupta de realitate, care o impiedica sa evolueze pe principii valide, cu aplicatii concrete si rezultate fericite, mai ales in a-mi mentine si mie bucuria de a vedea un film ca lumea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu