Neil Gaiman -"Sandman vol. 2"

 

Neil Gaiman -"Sandman v.1"

 

Ileana Surducan -"Duminica pierduta"

 

Andre Juillard -"Apres la pluie"

 

Leo Malet -"120, rue de la Gare"

 

Shaun Tan -"Cicada"

 

Lucrurile obisnuite de la Shaun Tan: ruptura, instrainare, eliberare. Cu o grafica exceptionala, desigur

"Istoria alternativa a literaturii romane in benzi desenate"

 

Adrian Tomine -"Summer Blonde"

 

David Camus, Nick Abdzis -"The Cigar That Fell In Love With A Pipe"

 

Katsuhiro Otomo -"Akira" vol 1

 

Roald Dahl -"Vrajitoarele"

 

Sally & Sylvain Chomet -"Caleb's Cab"

 

 

Adrian Tomine -"Killing and Dying"

 

Salva Rubio -"Monet"

 

"Habibi" -Craig Thompson

 

Hugo Pratt -"Corto Maltese. Sub semnul capricornului"

 

Andy Griffiths -"Copacul cu 26 de etaje"

 

Alison Bechdel -"Casa vesela"

Cu o puternică tentă autobiografică, este povestea unei adolescente care ajunge să înțeleagă mai multe adevăruri deranjante despre dinamica din familia ei in spatele aparențelor, odată cu descoperirea propriei sexualități. Eliberarea dintr-o familie cu multe lucruri ascunse sau reprimate se face prin plecarea la facultate, dar asta nu înseamnă că Alison nu-și ia cu ea de acasă bagajul de suferințe și nesiguranțe de care va învăța și aici să se debaraseze. 

Deși e un roman grafic, Alison Bechdel reușește să abordeze cu multă creativitate structura poveștii, îi dă o desfășurare non-liniară, reușește să adapteze ritmul și planurile temporale pentru a susține dimensiunea emoțională a textului. 

Dar cel mai mult mi-a plăcut sentimentul de dragoste familială atipică în care învăluie cartea. Ne putem iubi familia, chiar dacă e una imperfectă și disfuncțională. 

O carte de benzi desenate definitã în general ca reprezentativã pentru comunitatea LGBT. Mie mi s-a pãrut mai mult o carte despre familie, despre vulnerabilitatea pe care pãrinții şi-o ascund de copii, despre cum normalitatea nu este determinatã de practici pedagogice exemplare (cã tot avem isteria asta în zilele noastre), ci de calitatea umanã a pãrinţilor, de modul în care ei se acceptã, cu evidenţiarea puterii dragostei pe care copiii o simt pentru pãrinţii lor şi cum o familie aparent "disfuncţionalã" formeazã oameni zdraveni la cap, cu o înţelegere maturã a faptului cã nu suntem (şi nici nu ar trebui sã încercãm sã fim) perfecţi, cã relaţiile umane sunt despre negociere, despre a lãsa de la tine pentru a veni în întâmpinarea celuilalt, despre cum oamenii se întâlnesc la mijlocul distanţei dintre ei şi sunt ok cu compromisurile pe care le acceptã în mod conştient pentru cã ţin la ceilãlalt.

Ce m-a frapat la cartea asta de benzi desenate este încãrcãtura de lucruri nespuse care apasã peste multe episoade din carte şi la care nu m-aş fi aşteptat de la o carte unde limbajul este folosit parţial pentru comunicare. Aşteptãrile mele de profunzime a lucrurilor trecute sub tãcere presupun un stil foarte bine lucrat de a scrie, cu multe cuvinte atent alese, cu întoarceri de frazã iscusite. Si, paf, vine Alison Bechdel sã-mi dea peste nas.

Si nu în ultimul rând, umorul foarte savuros.

Shaun Tan -"Sosirea"

O carte de benzi desenate unde imaginile înlocuiesc complet cuvintele într-un mod atât de complex încât eu am simţit nevoia sã "recitesc" unele pagini.
Este o poveste a emigrãrii, a impactului cultural pe care îl ai în noua ţarã care pare o lume complet nouã şi stranie, a reîntregirii cercului de prieten, a procesului complicat de redobândire a încrederii în oameni, cu finalul fericit al întregirii familiei, dar cu pãstrarea unui sentiment ciudat de ne-apartenenţã care se va strecura mereu într-o viaţã care va pãrea întotdeauna contruitã "în altã parte".

Art Spiegelman -"Maus"

O carte de benzi desenate despre experienţa Holocaustului aşa cum este povestitã de tatãl autorului la insistenţele perseverente ale acestuia. Tatãl, un bãtrân insuportabil şi emoţional haotic ca urmare a traumelor, îşi spune în mod sincopat povestea, cu multe tãceri care lasã sã se întrevadã unele realitãţi cam dure cãci e lesne de înţeles cã atunci când viaţa îţi este în pericol în cel mai brutal mod posibil instinctul de supravieţuire bate morala, bunul simţ, dreptatea şi tinde sã dezumanizeze atât victimele cât şi agresorii. Aceastã duplicitate ghicitã în spatele poveştii este ceea ce deosebeşte aceastã carte de muuuuultele alte produse artistice despre acest subiect (deşi e drept cã nu mai ştiu alte benzi desenate despre Holocaust, dar, în fine, piaţa este oricum suprasaturatã de cãrţi şi filme din aceastã arie).

Este o modalitate accesibilã de a prezenta subiectul istoric adolescenţilor deoarece autorul manifestã aceeaşi neînţelegere faţã de maniile propriului tatã aşa cum li se întâmplã şi cititorilor tineri cu proprii pãrinţi care au tot felul de tabieturi bizare pentru realitatea de acum dar care sunt justificate prin soluţiile pe care a trebuit sã le gãseascã în unele situaţii dificile pe care copiii lor nu le-au trãit şi pe care le e greu sã le înţeleagã. Este vorba de un mod de adaptare unor situaţii extreme devenit desuet, dar legat atât de puternic de instinctul de supravieţuire încât cel trecut printr-o asemenea experienţã nu mai poate renunţa la el.