Rui Zink –"Cititorul din peşteră"

O carte căreia nu-i poţi reproşa nici o idee. Este cadoul perfect pentru un adolescent. Imbină didacticismul (probabil o deformare profesională a autorului) privind nevoia de a găsi un stil personal pentru a citi cărţi cu replicile adolescentine formate din părţi egale de cruzime cu pretenţii de umor şi absurd. Pentru cei care citesc mult, ideile lui Rui Zink nu sunt surprinzătoare, dar pentru cineva nu foarte interesat de lectură cartea propune o pledoarie jucăuşă şi directă, dar digerabilă, pentru beneficiile cititului.

„Timp şi răbdare. Două lucruri care, împreună, fac aproape cât inteligenţa.”

Un tânăr, fără o viaţă ieşită din comun, cu obişnuitul non-conformism adolescentin şi cu neînţelegerea problemelor adulte, trece printr-o perioadă forţată de iniţiere în tainele lecturii de către monstrul Anibalector care ţinteşte cu succes la goliciunea de sens şi tembelizarea obiceiurilor moderne de pierdere a timpului (ar fi inclus şi smartphone-urile dacă la data apariţiei cărţii străzile ar fi fost pline de aceeaşi zombi mesmerizaţi de o cutiuţă cu ecran).

„Când i se scot cătuşele, primul lucru pe care-l face deţinutul e să se plângă că îi este frig la încheieturi.”

Rui Zink ne propune o carte plină de metafore şi observaţii fine şi relevante privind îndepărtarea noastră de lectură în faţa altor atracţii superficiale care ne opresc din evoluţia noastră spirituală şi psihologică firească. O carte pentru cei care nu citesc.