Complexitate temporală: 4/5
Personaje: 3/5
Idei interesante: 4/5
Dramatism: 4/5
O colecție de povestiri unde grozăvia suprarealistă a unei lumi violente este îmbrăcată în cel mai delicios umor negru. Un fel de Bulgakov chinez. Totul este foarte bizar, dar povestea cu crematoriul ilegal e genială.
E o satiră a încercărilor unei societăți oprimate de a se deschide către inițiative personale de a face bani (în esență, de a-şi schimba dramatic viața în bine cât mai repede). Dar totul e foarte foarte întunecat. Un întuneric vesel şi apăsător. Surprinzător de sinistru şi haios acest Ma Jian.
"In cele din urmă, hotărî să iasă la pensie onorifică şi să se concentreze asupra misiunii pe care o avea de îndeplinit: abandonarea fiicei. Cu toate acestea, în mod ciudat, de fiecare dată când încerca să o abandoneze, simțea că ține la ea din ce în ce mai mult. In trecut crezuse că ea însăşi îl va ajuta şi va dispărea din viața lui, lăsându-l să aibă un băiat. Dar, pe măsură ce această speranță se risipi, ea deveni sprijinul şi încurajarea lui. [...]
Inainte de a pleca i se părea că o aude zicând: "[...] Un om normal îl poate păcăli cum vrea el pe un om handicapat, dar şi handicapatul îl poate păcăli pe omul normal. De fapt, eu sunt cea care a dat un sens vieții tale şi un ritm. [...] Dacă stai bine şi te gândeşti, numai un retardat poate să fie cu adevărat fericit într-o lume handicapată ca aceasta.[...] ""
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu