Chinua Achebe -"Things Fall Apart"

"Things Fall Apart" este ca un rãspuns literar la "Heart of Darkness" al lui Conrad (bineînţeles cã am citit ideea asta, nu e o concluzie personalã) în care Chinua Achebe a încercat sã construiascã o imagine mai complexã și mai apropiatã de realitate a societãţilor africane, și în special a celei nigeriene. Este povestea metaforicã a unei societãţi prospere, funcţionale, dar care se destabilizeazã la intruziunea violentã a unei civilizaţii cu aere de superioritate.

Personajul principal al cãrţii, Okonkwo, este un membru respectat al tribului Igbo.
"Okonkwo was well known throughout the nine villages and even beyond. His fame rested on solid personal achievements. As a young man of eighteen he had brought honor to his village by throwing Amalinze the Cat. Amalinze was the great wrestler who for seven years was unbeaten…"

Cartea este structuratã în trei pãrţi pentru mãrirea, decãderea și pierzania lui Okonkwo. Okonkwo încearcã sã compenseze pentru moștenirea de rușine transmisã de un tatã cam petrecãreţ și leneș. Este ceea ce s-ar putea numi un self-made man în tribul lui. El este oarecum și o figurã tragicã deoarece depãșește acea limitã între demnitate, hãrnicie și habotnicism, refuzul oricãrei manifestãri de sensibilitate, ceea ce îi va atrage și mânia destinului. Ca urmare a obsesiei sale de a se îndepãrta cât mai mult de modelul degradant al tatãlui, Okonkwo se poartã foarte strict, aspru, uneori chiar volent, cu nevestele și copii sãi, mai ales cu bãieţii, pedepsind la aceștia orice înclinaţie ce poate fi interpretatã ca sensibilitate, efeminare sau slãbiciune.

Dacã prima parte insistã asupra prosperitãţii și faimei dobândite, partea a doua îl aratã pe Okonkwo în timpul exilului în satul matern (decãdere care îl macinã cu atât mai mult cu cât este asociatã cu un element feminin) ca urmare a uciderii accidentale a unui alt membru al tribului. Dupã ispãșirea pedepsei de 7 ani, Okonkwo are dreptul sã se întoarcã în sat (partea a treia) pe care îl gãsește schimbat, corupt, decãzut.  „Omul alb”, în speţã misionar creștin, a ajuns la trib pentru a le explica erezia de a avea mai mulţi zei, sub privirile nedumerite ale sãtenilor care nu pricep cum poate Sfânta Treime sã fie un singur dumnezeu, dar zeii lor care-i unesc cu natura, viaţa, moartea, nu. Bineînţeles cã, pe lângã bisericã, albii au construit și o închisoare unde se aplicã, evident, legile albilor. Totul se prãbușește pentru Okonkwo din momentul în care ucide un reprezentant al autoritãţii colonialiste și își dã seama cã nu mai poate spera în nici un sprijin de la ceilalţi membrii ai tribului în atitudinea sa sfidãtoare faţã de dominaţia incipientã a albilor.
Sfârșitul romanului este unul foarte ironic la adresa albilor. Guvernatorul scrie o carte despre pacificarea triburilor africane, deși el nu a fãcut decât sã tulbure o ordine a lucrurilor care nu avea nimic greșit în afarã de faptul cã era pur și simplu diferitã.

Chinua Achebe are meritul de a descrie societatea tribalã africanã într-un mod complex, atât cu pãrţile ei pozitive, cât și cu cele negative. Ca rãspuns probabil la unilateralitatea prezentãrilor din operele "occidentale". Chiar și lucrãrile în care populaţiile africane sunt puse într-o luminã romanticã, evidenţiindu-se inocenţa acestora, aproprierea de naturã, simplitatea lor umanã în comparaţie cu societatea vesticã, mercantilã și coruptã, pânã la urmã sunt tot un rezultat al stereotipiilor. Societatea tribalã nu este una idilicã, inocentã, naivã, ci are și ea methnele ei de violenţã și nedreptate. Dar este o lume cu o individualitate proprie, maturã în interiorul unui sistem organizat, unde oamenii dau dovadã de o complexitate a dorinţelor, aspiraţiilor, plãcerilor, pãcatelor, greșelilor și meritelor, la fel ca orice altã comunitate.