sâmbătă, 31 octombrie 2015

Dan C. Mihăilescu -"Cărţile care ne-au făcut oameni"

O iniţiativă foarte interesantă a lui Dan C. Mihăilescu de a cere diverselor personalităţi din mai multe domenii să ofere o listă de cărţi pe care ar recomanda-o tinerilor şi să-şi povestească prima întâlnire cu cititul şi cum s-au lăsat prinşi în mirajul lecturilor.

Mircea Cărtărescu
"De fapt, pe mine nu m-au format cărţile, ci lectura. Există o lume a lecturii, în absenţa căreia cărţile nu înseamnă nimic. Mai întâi a fost, pentru mine, plăcerea cititului, apoi obiceiul cititului, în fine, monomania cititului. Dar toate acestea sunt trepte inferioare ale actului de a citi. Abia când cititul a devenit pentru mine adicţie am început să pătrund filozofia sa, care este lectura. In lumea lecturii nu mai citeşti cărţi, ci trăieşti sub enorma lor boltă, construită din cărţi, dar depăşindu-le, aşa cum o catedrală e mai mult decât pietrele din care e făcută. Depăşind cititul către lectură, se poate spune că faci pasul de la zidar la arhitect."
"Dar vine clipa când, după tone de cărţi înfulecate cu o poftă pantagruelică, ai revelaţia că nu mai citeşti la-ntâmplare. E clipa când cititul ţi se interiorizează, devine una cu mintea şi cu trupul tău şi când, treptat, cărţile se reînalţă, se reaşază şi capătă-ntre ele vaste goluri, până ce grămada devine edificiu. Căci, dacă cititul e arta plinului, a materialelor brute de construcţie, lectura trăieşte din goluri: volume, bolţi, spaţii vide arcuite deasupra podelei, între pereţii susţinuţi de contraforţi uriaşi. O vioară plină nu poate scoate sunete şi într-o catedrală plină n-ai putea pătrunde. La fel, toate cărţile lumii, reordonate şi ierarhizate de sistemul lecturii, formează-ntre ele o uriaşă cutie de rezonanţă. Trebuie să te situezi în interiorul ei ca să auzi muzica fantastică a lumii cărţii."

Livius Ciocârlie
"Riscând să trec drept elitist, voi afirma că nu se va obţine niciodată ca toţi adolescenţii să citească marile texte de plăcere şi cu profit pentru formarea personalităţii lor. Siliţi, vor deveni adversari împătimiţi a tot ce se citeşte în şcoală. Pe de altă parte, cine a trecut printr-un liceu ar trebui să ştie ce s-a întâmplat esenţial în câteva domenii, între care cultura umanistă, în ţara lui şi, cât se poate, în lume. De aceea, aş despărţi factorul estetic de factorul cultural. M-aş limita la a preda despre sensurile activităţii unui scriitor, ca participant la un curent sau la mişcarea de idei, iar litera operelor aş lăsa-o, fără "Stai jos, 2", pe seama unor cercuri care să-i cuprindă pe cei atraşi spre lectură de profesor."

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu