Stiţi filmele alea coreene ciudate? La fel e și cartea asta (a câștigat Man Booker-ul internaţional, de altfel). Yeong-hye este o femeie banalã (așa dupã cum o descrie propriul soţ), pierdutã în rutina casnicã. Iar bãrbat-su nu sclipește nici el în nici un fel, dar, pentru cã e vocea din jumãtate de carte, aflãm mai multe despre gândurile și preocupãrile sale, este mai nunţat. Yeong-hye nu vorbește în nume propriu decât în câteva mici fragmente unde își rememoreazã visele bizare și efectul pe care acestea îl au asupra ei. De aici vine și ruptura, când Yeong-hye decide sã nu mai mãnânce carne (și nici sã nu o mai suporte la ceilalţi). Nimic ieșit din comun pentru noi obișnuiţi cu aceastã ultimã fiţã, dar într-o societate puternic tradiţionalistã și ierarhizatã cum e cea coreeanã hotãrârea ei naște dispute familiale și probleme profesionale la locul de muncã al soţului. Pe scurt, nu se mai poate ieși cu ea în lume. Celelalte personaje-perspectivã pentru Yeong-hye sunt cumnatul ei și la final sora, In-hye, (soţia sus-menţionatului cumnat) care pare singura în stare sã o înţeleagã sau cel puţin sã îi accepte decizia.
Cartea este destul de visceralã și agresivã pe alocuri, traumele lui Yeong-hye care încearcã sã-și gãseascã un echilibru fragil pentru suferinţa existenţialã pe care o resimte, alegerea de a nu mai mãnca deloc carne fiind cea mai la îndemãnã. E cumva o metamorfozã kafkianã femininã și contemporanã. O punere sub semnul întrebãrii a tuturor obiceiurilor care ne încorseteazã și cât de mult de alieneazã de ceilalţi și de ideea de normalitate încercarea de a ne regãsi confortul interior prin acţiuni exterioare. O îndrãznealã pe care doar Yeong-hye o are; deși atrãgãtoare pentru alţii, este singura care o duce pânã la capãt.
Inceputul:
"Nevastã-mea nu a avut niciodatã ceva special în personalitatea ei. Cel puţin așa am crezut pânã în ziua în care s-a hotãrât sã devinã vegetarianã."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu