Un studiu de film pe "Rear Window" şi "The Lady Vanished" ale lui Hitchcock şi pe "Blow-Up"-ul lui Antonioni.
Ce nu-mi place mie la cărţile de non-ficţiune de gândire românească este că le lipseşte claritatea şi acea dorinţă de a atrage cititorul. La fel e şi cartea aceasta care încearcă să ne stârnească interesul pentru un mod diferit de a înţelege obsesia de a vedea. Foarte pretenţioasă la nivelul vocabularului, însă cu idei de multe ori lăsate în suspensie, deşi cu început promiţător. O carte care se doreşte revelatoare, dar care atrage cu greutate pe cineva care nu este pasionat de domeniul cinematografic şi care nu are deja un exerciţiu de analiză a filmului sau a altor producţii artistice cu o componentă vizuală puternică.
Ca să vă faceţi o idee:
"[...] Blow-Up [...] este o tentativă de a defini privirea modernă ca incursiune în golul reprezentării. Mesajul său este descurajant în măsura în care se termină cu o piruetă finală de autodistrugere, dar e totuşi purtător de speranţă în măsura în care hăul reprezentării e perceput ca explozie a unui loc-limită. Abia după acest abis-punct, abia după acest punct-abis, un nou început redevine posibil."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu