O carte care a luat Man Booker-ul internaţional despre împãcarea cu istoria la nivel personal. Fosta judecãtoare Yun Ling se întoarce în munţii din Malaezia pentru a se întâlni cu fostul grãdinar al împãratului japonez de la care vrea sã înveţe sã construiascã grãdina care fusese visul surorii sale pe care îl folosise pentru a le ajuta pe amândouã sã supravieţuiascã lagãrului de muncã forţatã în care fuseserã închise de invadatorii japonezi.
Cele douã fete, membre ale unei familii de vazã de chinezi în teritoriul viitoarei Malaezii, ajung în lagãr în timpul conflictelor din al doilea rãzboi mondial, iar Yun Lin este singura care supravieţuiește pentru a deveni apoi judecãtoare specializatã în procesele intentate criminalilor de rãzboi. Suferind de o boalã degenerativã a creierului în stadii incipiente, Yun Ling se retrage din activitatea care se pare cã nu a ajutat-o sã scape de furia și încrâncenarea faţã de trecut și alege sã îndeplineascã visul pe care sora ei i-l oferise ca salvare din realitatea brutalã a lagãrului. Mai mult decât ideea grãdinii, apropierea de grãdinarul japonez Aritomo vine sã-i nuanţeze dimensiunea umanã, vulnerabilitãţile, cruzimea alegerilor la care toţi au fost forţaţi de cãtre evenimentele istorice asupra cãrora nu aveau nici un control.
"On a mountain above the clouds once lived a man who had been the gardener of the Emperor of Japan. Not many people would have known of him before the war, but I did. He had left his home on the rim of the sunrise to come to the central highlands of Malaya. I was seventeen years old when my sister first told me about him. A decade would pass before I travelled up to the mountains to see him.
He did not apologise for what his countrymen had done to my sister and me. Not on that rain-scratched morning when we first met, nor at any other time. What words could have healed my pain, returned my sister to me? None. And he understood that. Not many people did."
Cartea aduce o lecţie de istorie interesantã despre situaţia din Asia de Est din timpul celui de-al doilea rãzboi mondial, despre dinamica forţelor politice din regiune. De asemenea, este o introducere atrãgãtoare în modul în care japonezii înţeleg arta grãdinilor, mai ales pentru un cititor român care rareori vede o abordare ne-utilitaristã a spaţiului unei grãdini, grãdina ca reflecţie a unei stãri interioare. Cred cã punctul forte al romanului este complexitatea sa culturalã și istoricã, mai curând decât valoarea lui literarã, deși descrierile de locuri sunt foarte bine fãcute, cu un delicat simţ al ornamentului și al detaliilor specific artei asiatice.
"Are all of us the same, I wonder, navigating our lives by interpreting the silences between words spoken, analysing the returning echoes of our memory in order to chart the terrain, in order to make sense of the world around us?"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu